A declarat, la Braşov, Constantin Crânganu, profesor la Universitatea din New York
Publicat in: Cotidianul Transilvania Expres nr. 6449, 03 Nov 2014
De mai bine de un an „gazele de şist” au devenit unul dintre subiectele preferate ale societăţii civile şi politicienilor din România. S-au organizat proteste, iar anul trecut, când compania americană Chevron a deschis forajul de explorare de la Pungeşti, manifestaţiile au devenit violente. În 2011, când a început să se discute şi în ţara noastră despre fracturarea hidraulică, un profesor român de geofizică şi geologia petrolului la Universitatea din New York, Constantin Crânganu, a venit în România.
„Aici nu exista literatură de specialitate despre acest subiect şi am decis să scriu o carte”, a afirmat profesorul. La finele săptămânii trecute, lucrarea anunţată de el, „Gazele de şist şi fracturarea hidraulică – între mit şi realitate”, a fost lansată la Braşov.
În 2010, a afirmat profesorul, a apărut celebrul documentar Gasland: „Cineva a piratat filmul, l-a distribuit pe reţelele de socializare, apoi acesta a devenit «viral», mai ales din cauza secvenţei şoc, în care un fermier dă foc apei ce curgea la robinet. Ulterior, s-a demonstrat că gazul metan din apă nu provenea de la exploatările din apropiere, ci din straturile de cărbune prin care era săpată fântâna. Totuşi, de atunci, toate discuţiile pe marginea acestui subiect sunt «filtrate prin acel pahar cu apă»”.
Acum, a mai spus el, în lume sunt peste două milioane de astfel de puţuri, iar accidentele ecologice au fost minore.
România şi-ar putea asigura independenţa energetică
Profesorul susţine că, potrivit estimărilor unei agenţii americane, în România ar exista 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de şist, care ar asigura independenţa energetică a ţării timp de 120 de ani. Totuşi, a precizat Crânganu, „aceste studii au la bază puţini parametri, iar pentru a putea avea o imagine clară este nevoie de foraje de explorare”.
Problema, a continuat el, este că aceste foraje sunt aproape imposibile: „Dacă într-un colţ al ţării se aude că sapă astfel de puţuri, apar activiştii, utilajele sunt distruse, curentul este tăiat şi aşa mai departe. La Pungeşti a fost o explorare, însă ce s-a întâmplat acolo este o dovadă că România refuză cercetarea şi inventarierea exactă a resurselor subsolului”.
Autorul lucrării şi reprezentantul editurii au spus că au încercat să organizeze dezbateri publice pe care, susţin ei, „toţi le evită. Am discutat cu cei de la Universitatea Bucureşti, care ne-au spus că nu vor să «îşi pună Piaţa Universităţii în cap», iar primarul din Bârlad ne-a declarat că ar putea face acest lucru, dar… după alegeri!”. Totuşi, Crânganu a anunţat că o dezbatere publică se va desfăşura în 8 decembrie, la care vor participa reprezentanţii a 12 asociaţii de protecţia mediului.
Profesorul Universităţii din New York a mai spus că în România teama nu este neapărat legată de tehnologie, ci de faptul că în rândul populaţiei există teama că nu va fi respecată legislaţia de mediu.
Radu COLŢEA
SURSA: myTEX.ro. news 7/7
http://www.mytex.ro/expres/romania-refuza-cercetarea_413358.php