Abordarea integrată a curriculum-ului școlar

Prof. înv. primar FOTEA CRINA

Şcoala Gimnazială Internaţională Spectrum Iaşi

Cel mai putenic argument pentru integrarea curriculum-ului este chiar faptul că viaţa nu este împărţită pe discipline. (J. Moffett)

Abordarea integrată a curriculum-ului are ca deziderat apropierea şcolii de viaţă reală, aplicarea teoriei în practică, suplinirea abstractului de către concret. Accentul se pune pe formarea unor competenţe, atitudini, valori transversale şi transferabile utile pentru dezvoltarea personală şi socială a elevilor.

A integra reprezintă punerea în relaţii, coordonarea şi îmbinarea părţilor separate, distincte într-un tot de nivel superior, într-un întreg funcţional, unitar şi armonios. Curriculum-ul integrat vizează o anumită modalitate de organizare şi planificare a învăţării, care conduce la o interrelaţionare a disciplinelor, a obiectelor de studiu, producând conexiuni între ceea ce învaţă elevii şi experienţele lor de viaţă. Predarea integrată are ca referinţă nu o disciplină de studiu, ci o tematică unitară, comună mai multor discipline; o disciplină o ajută pe cealaltă să fie mai bine însuşită, ajută la trasferul cunoştinţelor dintr-un domeniu în altul. Prin activităţile desfăşurate într-o manieră integrată, cadrele didactice oferă şansă elevilor de a se manifestă liber şi creativ şi creează un mediu stimulativ şi diversificat pentru dezvoltarea personalităţii lor.

Integrarea este, aşadar, un proces divers şi complex, care merge progresiv de la modelul clasic disciplinar până la disoluţia totală a barierelor disciplinare – transdisciplinaritatea.

Un model de proiectare integrată pentru o zi, clasa I, la disciplinele comunicare în limba română şi matematică şi explorarea mediului ar putea fi astfel:

ORE

ACTIVITĂŢI INTEGRATE ŞI FORME DE ORGANIZARE

CONȚINUTURI

Comunicare în limba română

Dezvoltare personală

Arte vizuale şi abilităţi practice

Muzică şi mişcare

Exerciţii de asociere a sunetului ,,a” cu litera ,,A”.
Exerciţii de diferenţiere a literelor de tipar şi de mână, mici şi mari.
Exerciţii de identificare a câtorva situaţii de folosire a literelor mari, de tipar şi de mână.
Exerciţii de ,,citire” a imaginilor.
Exerciţii de alcătuire a unor enunţuri folosind cuvinte date.
Exerciţii de descriere a unei persoane.
Scrierea, desenarea cu creioane colorate a literei ,,A” mare, de mână, pe caietul cu foaie velină.
Reproducerea literei din plastilină, sârmuliţă.
Joc didactic “Ce a greşit pictorul?”
Toamna în cântece

Litera ,,A” mare, de tipar. Scrierea cu literă iniţială mare

Matematică şi explorarea mediului

Muzică şi mişcare

Arte vizuale şi abilităţi practice

Reprezentarea prin obiecte a numerelor.
Citirea şi scrierea numerelor pe reţeaua caietului de matematică.
Numărarea cu pas dat.
Numerele în cântece – ,,Numărăm!”
Compararea unor grupuri de obiecte prin punerea elementelor în corespondenţă.
Scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele >,<,=
Identificare vecinilor unui număr.
Ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale prin compararea acestora două câte două.
Estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de obiecte.
Poziţionarea pe axă a unor numere date.
Compunerea şi descompunerea numerelor folosind obiecte, desene şi numere.
Stabilirea, prin observare, a principalelor structuri ale plantei.
Reprezentarea în desen a componentelor principale ale plantei.
Desenarea unei plante cu un anumit număr de frunze, flori/petale

Alcătuirea unei plante/ Numărul şi cifra 9

În concluzie, putem spune că organizarea învăţării pe criteriul disciplinelor formale clasice devine insuficientă într-o lume dinamică şi complexă, caracterizată de explozia informaţională şi de dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor. O învăţare dincolo de discipline, de rigiditatea canoanelor academice tradiţionale poate fi mai profitabilă din perspectiva nevoilor omului contemporan.

Fotea Crina, Iasi, spectrum

Lasă un răspuns Anulează răspunsul